Sambata. Eu cu un prieten ne intorceam spre casa. Intr-o intersectie am facut buf. Un tantalau cu un logan a intrat in noi. Eu m-am panicat. Si n-am vrut sa ma dau jos din masina. Eram speriata de bombe.
O tanti foarte isterica s-a dat jos din loganul cu pricina si a inceput sa urle la noi ca am vrut sa-i omoram ( LOL!) si ca intentionat am facut asta (LOL again). Asta urla muierea-n disperare in conditiile in care ea avea 3 zgarieturi amarate pe bara loganului, iar noi toata partea dreapta praf ![]()
Ne-am asumat vina, chipurile nu ne-am asigurat. Desi noi suntem convinsi ca aia au trecut pe rosu. Dar atunci eram in stare de soc si n-am mai stat sa cautam explicatii. Am vazut ca noi eram intregi, aia erau intregi…si am cautat rezolvarea legala.
Am zis ca le schimbam bara. Aia tipa in continuare ca ea de 7 ani isi dorea masina aia, si ca o avea de 2 saptamani si ca vai ce nenorocire s-a abatut asupra ei. In spate avea un copil de vreo 4-5 ani, care, vazand-o pe muma-sa cum zbiera a inceput si el sa concerteze. Erau ca la concurs, care sta mai bine cu inaltele. Plodul mai mai sa se dea la mine: ” De ce mi-ati facut astaaaaaaaaa? Ca tu stii ca eu cand ajung acasa trebuie sa iau calmante din cauza taaaaaaaa?”
Asta imi trancanea la cei 5 anisori ai lui.
Am facut repede un rezumat : ma-sa cretina, tac-su cretin….copilul asemeni parintilor. Pe mine zgomotele ma obosesc si ma enerveaza in acelasi timp. Am observat chiar ca devin usor violenta cand sunt zgariata pe creieri. Asa ca m-am vazut cum duceam mana meaaaaa spre capul copilului. M-am oprit in ultima secunda, cand in loc sa-i dau una sa-l invart in loc, i-am facut un branci in masina si am inceput sa rad.
Bun. Si am zis ca le dam bani sa-si repare masina si sa ne lase dracului in pace. N-au fost de acord ca le era teama ca ii inselam:)). Ei facusera o socoateala totusi si cele 3 zgarieturi se reparau cu 25 de milioane.
Iar m-a bufnit rasul si am zis no way.
Le-am propus o intelegere amiabila ca si asa noi ne asumasem vina ( ca prostii). N-au inteles cum sta treaba cu aia. Cum se regleaza asigurarile intre ele. NUuuuuuuuu. Oamenii retardati!
Ne-am inteles in final la o suma mai mica. Ne-am inteles cu soferul ca baba o tinea cu istericalele in continuare. Ca ea nu mai poate merge la scoala, ca ii trebuie bani de taxi, ca isi duce copilul la spital ca e in stare de soc si ca sa-i acoperim noi toate visele ei de femeie frustrata.
Am inceput sa radem iar.
Am oprit un politist, l-am luat cu mine si l-am rugat sa-i explice dementei cum sta treaba cu intelegerea amiabila.
Femeia a inceput sa tipe din nou, ca noi ne-am inteles cu politistul si ca ala e prietenul nostru si ca normal ca tine cu noi. Deci nu a inteles nimic. Omul i-a explicat pe scurt dar cand a vazut reactia individei, ne-a salutat frumos si ne-a urat succes:))
Noi am ras iar. Si iar. Si iar.
Concluzia zilei a fost ca oamenii sunt slab informati, uneori incuiati si nu vor sa priceapa, sa-nteleaga si sa accepte ca incidentele minore de genul asta, se pot rezolva si altfel decat prin tipete si show-uri de 2 lei.























